Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat în data de 21 mai 2026 o lege care aduce modificări esențiale modului în care persoanele condamnate, aflate în detenție sau internate într-un centru educativ, participă la procesele din instanță. Potrivit noilor prevederi, participarea acestora la judecată se va face, ca regulă generală, prin videoconferință, prezența fizică urmând să fie dispusă doar atunci când instanța consideră necesar acest lucru. Legea a fost deja transmisă la tipografia Monitorului Oficial, urmând să intre în vigoare după publicare.
Reguli noi pentru participarea condamnaților la judecată
Legea promulgată de Nicușor Dan modifică art. 597 din Codul de procedură penală, stabilind că aducerea fizică a condamnatului în fața instanței devine o excepție, decisă doar de judecător. De regulă, procesul se va desfășura prin videoconferință, la locul de deținere sau internare, în prezența avocatului și, dacă este cazul, a unui interpret. Această formulă a fost adoptată după ce proiectul de lege a trecut prin reexaminare la cererea președintelui, care a atras atenția asupra unor posibile interpretări neunitare privind dreptul la apărare.
un aspect contrar jurisprudenței
Avertismentul privind „un aspect contrar jurisprudenței” a fost formulat în cererea de reexaminare a legii, document în care s-a subliniat riscul ca, în lipsa unor reglementări clare, instanța să nu asigure nici măcar participarea prin videoconferință. În urma clarificărilor aduse de Camera Deputaților, forma finală prevede și obligativitatea participării avocatului și a interpretului, dacă este cazul, pentru garantarea dreptului la apărare.
- Participarea la judecată prin videoconferință devine regula; prezența fizică rămâne excepția dispusă de instanță.
- Prezența avocatului și, după caz, a interpretului, este obligatorie pentru asigurarea unui proces echitabil.
- La contestațiile împotriva hotărârii primei instanțe, ședința se va desfășura public, cu citarea condamnatului.
Procesul legislativ a cunoscut mai multe etape: inițial, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, apoi trimis spre promulgare, însă președintele a cerut reexaminarea pe 30 octombrie 2025. Senatul a reexaminat legea în noiembrie, iar Camera Deputaților a votat forma finală, ținând cont de observațiile privind riscurile de necorelare și de jurisprudența Curții Constituționale.
În argumentarea sa oficială, Administrația Prezidențială a invocat decizii ale Curții Constituționale care au sancționat lipsa unor norme clare, arătând că situația este „fiind similară cu cea adusă în discuție prin prezenta modificare legislativă”. Scopul declarat al modificării a fost de a garanta participarea efectivă la proces a persoanei condamnate, fie fizic, fie prin videoconferință, evitând orice ambiguitate legală care ar putea încălca dreptul la apărare.
De ce cred că această schimbare e relevantă
Consider că această lege aduce nu doar o clarificare necesară, ci și o adaptare pragmatică la realitățile sistemului penitenciar și la nevoile instanțelor. Participarea prin videoconferință, ca regulă standard, poate eficientiza procesele și reduce costurile logistice, dar fără să sacrifice dreptul la apărare, atâta vreme cât avocatul și, când e cazul, interpretul sunt prezenți alături de condamnat.
Totuși, esențial va fi modul în care judecătorii vor exercita această nouă marjă de apreciere. Dacă prezența fizică va fi dispusă de fiecare dată când circumstanțele o impun, iar participarea la distanță nu va fi tratată ca o formalitate, atunci drepturile procesuale vor putea fi respectate. Rămâne de văzut dacă infrastructura tehnică va face față și dacă practica judiciară va rămâne unitară.
Și sistemul penitenciar va trebui să se adapteze rapid, deoarece orice disfuncționalitate tehnică sau organizatorică ar putea afecta direct participarea efectivă la proces. Din punctul meu de vedere, această lege poate însemna un pas real spre modernizarea justiției, cu condiția ca aplicarea ei să fie atent monitorizată. Voi urmări cu interes dacă tranziția spre videoconferințe va aduce echilibru între eficiență și drepturile fundamentale ale condamnaților, fără ca flexibilitatea oferită instanței să devină un dezavantaj pentru cei judecați.
