Guvernul condus de Ilie Bolojan a introdus în proiectul noii legi a salarizării publice eliminarea diurnelor pentru judecători, procurori și magistrați-asistenți detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu. Eliminarea diurnelor pentru magistrații detașați apare ca o măsură-cheie în reforma salarizării bugetarilor, fiind parte din jalonul asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Guvernul taie diurnele magistraților detașați: detalii și impact
Proiectul de lege, pus recent în transparență de Ministerul Muncii, prevede abrogarea diurnelor, care până acum reprezentau 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât suma stabilită pentru personalul din alte unități bugetare. Sunt vizați toți magistrații și personalul asimilat care lucrează temporar în alte localități decât cea de domiciliu.
demonizează sistematic Justiția și transformă magistrații în ținte publice
Această reacție a apărut pe fondul tensiunilor dintre Executiv și sistemul judiciar, într-un context în care statutul magistraților și beneficiile lor au fost deja subiectul unor dezbateri aprinse, mai ales după reforma pensiilor speciale. Eliminarea diurnei nu era inclusă în forma anterioară a proiectului și a fost adăugată în varianta actuală, care urmează să ajungă în Parlament pentru dezbatere și aprobare. Măsura este una dintre reformele esențiale asumate de România în cadrul PNRR, iar legea ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Schimbările nu se opresc la diurne. Noul proiect limitează semnificativ acordarea sporurilor pentru condiții vătămătoare sau indemnizații de hrană, eliminând mai mulți parametri care până acum generau venituri suplimentare pentru bugetari. Rămân exceptate instituții precum BNR, ASF, ANRE și ANCOM, care nu intră sub incidența noii legi.
Modificări structurale și ierarhizare nouă
Printre noutățile legislative se numără:
- Raportul salarial dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul public va fi redus de la 1:12 la 1:8.
- Se introduce o nouă structură de grade de salarizare, bazată pe evaluarea analitică a funcțiilor.
- Metodologia pentru ierarhizarea funcțiilor va fi stabilită de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii.
Aceste măsuri marchează o schimbare semnificativă de paradigmă în salarizarea bugetarilor, cu efecte directe și asupra sistemului de justiție.
De ce cred că eliminarea diurnei pentru magistrați nu e doar o chestiune de austeritate
Dincolo de aspectele tehnice, eliminarea diurnei pentru magistrații detașați semnalează o repoziționare a statului în raport cu sistemul judiciar. Consider că această decizie nu ține doar de nevoia de economii sau de limitarea beneficiilor, ci și de modul în care e gestionată relația dintre puterile statului. Atunci când una dintre cele mai expuse profesii din România primește un semnal de tăiere a unor drepturi, chiar dacă ele nu reprezintă un procent major din venit, mesajul este resimțit ca o diminuare a statutului și a protecției profesionale. Eu interpretez reacțiile critice apărute, inclusiv cele sintetizate prin formula „demonizează sistematic Justiția și transformă magistrații în ținte publice”, ca un indiciu al tensiunii crescânde din această zonă. Reforma pensiilor speciale și a sistemului de salarizare sunt, fără îndoială, necesare pentru echitatea bugetului public, dar cred că orice modificare ar trebui să fie explicată transparent și aplicată cu grijă. Un dialog real între Executiv și Justiție ar putea preveni apariția unor percepții de ostilitate instituțională, care nu ajută niciuna dintre părți. Voi urmări cu atenție modul în care Parlamentul va dezbate aceste prevederi. Nu doar pentru că ele vizează direct magistrații, ci pentru că felul în care sunt gestionate aceste reforme poate influența pe termen lung încrederea în instituții și echilibrul între ramurile puterii. E nevoie de măsuri ferme, dar și de respect și predictibilitate pentru profesiile care asigură funcționarea statului de drept.
