Uscarea lemnului depinde de mai multi factori si poate fi facuta natural, in stiva, sau fortat, in uscatoare speciale. Factorii care influenteaza uscarea sunt:
– specia si tipul lemnului;
– grosimea scandurii;
– umiditatea initiala;
– umiditatea finala.
Daca vorbim despre uscarea naturala a lemnului ca un proces facut acasa, cand omul isi taie singur copacul si se ocupa de uscarea lemnului, atunci este bine sa aiba in vedere urmatoarele:
– cel mai bine este sa tai copacul in perioada in care copacul are activitate minima, adica noiembrie-decembrie. In aceasta perioada umiditatea lemnului este cea mai scazuta, iar uscarea se face mai usor, fara probleme foarte mari de crapare.
– debitarea in scanduri trebuie facuta cat mai repede dupa taiere, pentru a evita aparitia crapaturilor;
– grosimea scandurilor depinde de ceea ce se doreste sa se faca cu ele. Nu exista o dimensiune standard. Trebuie stiut ca pentru fiecare 2,5 cm grosime este nevoie de aprox un an pentru uscare. In general, timpul de uscare, in ani, se calculeaza cu formula: grosimea scandurii (cm): 2,5 cm + 1.
– este bine sa se pastreze coaja pentru ca impiedica iesirea rapida a apei si aparitia tensiunilor.
Cel mai avantajos este sa folosim un aparat precum un uscator cherestea, astfel vom obtine rezultate rapid.
Uscarea lemnului pentru folosire in industrie sau pentru a fi vandut celor care-l prelucreaza se face insa fortat. Uscarea fortata are multe avantaje, dar si dezavantaje. Cele mai importante avantaje sunt:
– durata mult redusa a procesului;
– un control foarte eficient si exact pe toata perioada uscarii;
– obtinerea unei umiditati uniforme pe toata suprafata scandurii;
– posibilitatea obtinerii oricarei umiditati finale.
Uscarea fortata se poate face in mai multe feluri in functie de modul de transmitere a caldurii. Cele mai folosite sunt:
– uscarea conventionala – este cea mai folosita si are ca principiu de baza scoaterea aerului saturat in umiditate si inlocuirea lui cu un altul cu umiditatea normala. Folosind aceasta metoda este nevoie de 1-7 zile pentru uscarea rasinoaselor, si intre 10 si 30 zile pentru uscarea speciilor tari. Daca uscarea rasinoaselor se face fara probleme, la speciile tari metoda nu are un randament foarte bun, procentul de crapare fiind destul de mare.
– uscare prin condensare – se bazeaza pe eliminarea umiditatii aerului din uscator prin condensare. Este un ciclu mai lung pentru ca necesita incalzirea aerului dupa ce a fost racit pentru ca vaporii sa condenseze, dar calitatea uscarii este mai buna la esentele tari. Principalul dezavantaj este posibilitatea aparitiei coloratiilor si a mucegaiului din cauza timpului mai lung de stationare in uscator.
Uscarea are ca scop atingerea umiditatii de echilibru a lemnului, atunci cand este cel mai stabil dimensional si probabilitatea aparitiei crapaturilor este foarte redusa. Lemnul se considera “verde” daca umiditatea lui este mai mare de 35%. Lemnul uscat are umiditatea diferita in functie de domeniul unde urmeaza sa fie folosit:
– in constructii -12-20%;
– la exterior -15-17%;
– pentru ardere – 20%;
– pentru mobila – 8-12%;
– la instrumente muzicale acustice – 6-8%.
Tehnologia din spatele unui uscator cherestea poate grabi procesul considerabil, facand din aceasta masinarie un aliat de incredere pentru orice producator din industria lemnului.